De ce nu ma intereseaza castravetii

Raspund aici celui care-mi va deveni curand tata-socru, deci TATA, asadar un om tolerant si iubitor conform fisei postului,  dezamagit ca nu verific si eu recolta dumnealui de castraveti:”Atata curiozitate n-ai si tu!” In primul rand, buna dimineata si dumneavoastra. Regret ca nu reusesc sa ma atasez si de cultura agro in aceeasi masura in care sunt entuziasmata deja de carte, de exemplu. Asa sunt eu, interesata mai mult de valorile spirituale. Imi cer scuze. Imi amintesc cat v-am suparat si de Craciun cand, la fel de putin pasionata de transarea porcului, n-am impartasit bucuria momentului  cu dumneavoastra. Am sa va spun acum de ce nu ma pot forta sa agreez patosul dumneavoastra agricol: pentru ca senzatia dureroasa de coloana fracturata este aproape permanenta si-mi dilueaza adesea luciditatea pe care, atunci cand totusi o am prefer s-o canalizez catre propriile mele nevoi si preferinte; pentru ca tin la libertatea mea de-a alege personal obiectivele de interes in aceasta viata; pentru ca nu-mi ajunge timpul meu privat, atat de scurt,in care am vigilenta si energie, nici sa-mi citesc cartile incepute de saptamani, trei la numar; pentru ca tousi, am un sot, si frati, si parinti de binele car ora ma ingrijesc. Eu nu ma supar ca nu va intereseaza sa-mi cereti sa va fac o recomandare din biblioteca mea sau sa va invat, din cata stiu si eu, limba engleza. Va rog sa nu va suparati nici dumneavoastra pe mine. Altfel, stim amandoi ca ne intelegem foarte bine avand in vedere  relatia nora-tata socru per ansamblu. P.S.Certific prin fotografia de mai sus ca am luat la cunostinta de castravetii din solar. Am descoperit in acelasi timp si rosiile care apleaca sub greutatea lor aracii. Sunt multe, e bine, ma bucur, yupii!