Un nou inceput

Nu stiu de ce, insa acum imi dau seama ca niciodata nu m-am multumit cu chestiile mici. Daca ii spuneam mamei ca vreau obiectul cutare din magazinul ala (folosind mereu “vreau”, in loc de “imi doresc”) il voiam atunci, cat mai repede. Nu era timp de promisiuni ca daca voi fi mai cuminte si mai silitoare la scoala si mai nu stiu cum, de abia atunci o sa-l am … Nu. Si daca am spus ca nu stiu de ce, nu stiu nici macar cum si cand am inceput sa vreau sa parcurg fiecare etapa. Sa ma straduiesc pentru fiecare lucru pe care mi-l doresc. Sunt insistenta, curioasa, nerabdatoare si stiu ca numai in anumite situatii voi reusi sa respect chestia asta cu “pas cu pas”, “putin cate putin”. Pasii mici sunt mai siguri, stiu, si recunosc ca imi si plac pasii mici, dar uneori pur si simplu firea mea nu ma lasa sa astept atat cat trebuie. Pentru aprilie m-am hotarat sa fac mici schimbari cu blogul. La sfarsitul lui martie am schimbat tema, pentru ca ma plictisisem rau de tot de cealalta. Acum vreau ca in fiecare post sa fie ori o poza, ori o melodie, ori un videoclip. Vreau sa scriu despre oamenii si lucrurile pe care le vad si despre sentimentele noi care mai incearca. Vreau sa strecor putin din optimismul si fericirea mea si in scris, desi of.. daca ai stii cat de greu imi este acum sa scriu, gandindu-ma la cu totul altceva (niciodata nu m-am descurcat cu atentia distributiva). Posibil sa schimb din nou tema, posibil sa schimb doar bannerul sau si mai posibil sa las totul asa cum e acum. Dar vreau schimbari. Si asta pentru ca am nevoie sa ma obisnuiesc cu schimbarile si cu noutatea. Daca de ziua mea imi spunea cineva ca lucrurile aveau sa mearga in felul in care au mers, si asta cu un mic ajutor de ici colo (ca nu se putea altfel) … neah, n-as fi crezut. Oricat de norocoasa si visatoare as fi, atata noroc nu pot sa am. Si totusi … Acum gata cu martursirile! Am facut anunturile necesare, acum ma duc sa caut pozele si melodiile si tot ce mai am nevoie pentru postarile viitoare.